Zamioculcasul este considerat o plantă extrem de nepretențioasă, dar pentru a vă bucura cu adevărat de frunzișul său luxuriant și sănătos, are nevoie de fertilizare regulată — tocmai alimentația corectă determină creșterea și apariția de noi lăstari.
Cuprins
Zamioculcas zamioculcas, cunoscut pe scară largă sub numele de „zami”, este o plantă de interior care a câștigat o enormă popularitate în ultimii ani. Patria zamioculcasului este Africa de Est, în principal Tanzania și Zanzibar, unde crește bine în condiții aride, pe soluri sărace în nutrienți și bine drenate. Această adaptare naturală face din zamioculcas una dintre cele mai rezistente și nepretențioase plante decorative pentru cultivarea în casă .
Aspectul exterior și caracteristicile botanice ale zamioculcasului
Zamioculcasul are frunze strălucitoare, de culoare verde închis, cu margini penate. Frunzele cresc pe ramuri, care, la rândul lor, cresc din rizomi subterani tuberculoși. Frunzele zamioculcasului sunt groase și cărnoase și, datorită structurii lor, acumulează foarte bine apa.
Planta nu crește foarte repede, dar cu îngrijirea adecvată, zamioculcasul poate produce câteva frunze noi pe an, ajungând în cele din urmă la o înălțime de până la 1 m .
Înflorirea zamioculcasului – înflorește zamioculcasul?
În interior, zamioculcasul înflorește foarte rar . Florile sale au forma unui știulete, parțial înconjurat de un înveliș albicios, acoperit cu o membrană – amintind de inflorescențele anthuriumului sau spathiphyllumului, din care face parte (familia Araceae ) . Florile nu au o mare valoare decorativă și apar cel mai adesea la exemplarele vechi, bine înrădăcinate.
Condiții optime pentru cultivarea zamioculcasului
Locul de plantare: Zamioculcasul crește cel mai bine în lumină difuză puternică, dar suportă și umbra parțială și chiar iluminarea mai slabă – deși în astfel de condiții creșterea sa va fi încetinită. Cu toate acestea, nu îi place soarele direct, care poate provoca arsuri ale frunzelor.
Sol: Acesta trebuie să fie permeabil și ușor, de preferință un amestec de sol universal cu nisip, perlit sau pietriș fin. Este necesar un drenaj în partea inferioară a ghiveciului.
Udarea: Datorită frunzelor groase și rizomilor, zamioculcasul tolerează bine seceta. Udați-l numai atunci când solul este complet uscat – excesul de apă poate duce la putrezirea rădăcinilor.
Temperatura și umiditatea: preferă condițiile din interior (18-25 °C). Nu necesită umiditate ridicată și tolerează bine aerul uscat din interior.
Îngrășământul pentru zamioculcas
Deși zamioculcasul este considerat o plantă nepretențioasă, îi place să fie fertilizat regulat. În special în perioada de vegetație (primăvara-vara), merită să-l fertilizați la fiecare 2-3 săptămâni cu îngrășământ pentru plante verzi cu conținut ridicat de azot, care favorizează dezvoltarea frunzelor. Toamna și iarna, este mai bine să limitați fertilizarea, deoarece planta intră în perioada de repaus. Cu toate acestea, este bine să fertilizați planta din când în când cu un îngrășământ ușor, preparat acasă.
Unde este cel mai bine să amplasați zamioculcasul în casă?
Zamioculcasul crește cel mai bine într-un loc luminos, dar nu în lumina directă a soarelui – de exemplu, la câțiva pași de fereastra orientată spre sud sau vest. Cu toate acestea, crește prost în încăperi complet umbrite, unde frunzele tinere sunt mai mici și mai puțin dense. Datorită rezistenței sale la condiții dure, zamioculcasul este adesea amplasat în birouri, coridoare sau camere cu acces limitat la lumina zilei.
